Știm că stresul este rău și vedem tot timpul asta la știri. Dar cercetări recente duc stresul la un alt nivel.
Se pare că atitudinile noastre despre stres îl fac dăunător.
În cadrul unei cercetări făcute la universitatea Wisconsin Madison, participanții care au raportat un nivel ridicat de stres și au avut atitudini negative despre stres (au spus că stresul le afectează mult sănătatea), au avut un risc de 43% a unei morți premature. Se pare că a te stresa despre stres face ca acesta să fie al doisprezecelea cel mai mare „ucigaș” în SUA, mai mult decât SIDA și omuciderile.
Stresul este un mesaj
Stresul este un semnal fizic și emoțional. Stresul înseamnă că ne pasă despre ceva și este la risc. Când ne stresăm, ritmul cardiac crește, respirația devine rapidă și sunt eliberați neuro-hormonii cum ar fi adrenalina și oxitocina. Stresul poate să-ți ofere energia pentru a termina lucrurile și îți dau impulsul de a-i liniști și a avea grijă de oamenii apropiați ție. Stresul poate fi un beneficiu dacă știm cum să profităm de el și primul pas este simplu: schimbarea modului nostru de a gândi despre răspunsul nostru la stres.
Stresul este un mesaj: Problema este mai mare decât resursele mele.
Un studiu făcut în 2011 la Harvard („Social Stress Test”) a arătat că oamenii care au reinterpretat răspunsul corporal la stres ca folositor (funcțional și adaptativ) și nu ca distructiv, au avut beneficii măsurabile în ceea ce privește sănătatea și performanța în anumite sarcini.
Corpul tău reacționând la stres
Stresul din creierul și corpul nostru activează axa simpatico-adrenalo-medulară (SAM), și urmează două căi de răspuns la stres: Provocare sau Amenințare.
Iată diferențele dintre cele două căi.
Răspunsul la stres de tip Provocare (Challenge)
- Eficiență cardiacă crescută
- Vasodilatație (crește fluxul sangvin periferic)
- Mai multe emoții favorabile
- Performanță crescută (precizie, eficacitate, coordonare)
Răspunsul la stres de tip Amenințare (Threat)
- Eficiență cardiacă redusă
- Vasoconstricție (scăderea fluxului sangvin periferic )
- Emoții mai puțin favorabile
- Performanță scăzută (scăderea capacității de a lua decizii, declin cognitiv, boli cardiovasculare)
Neuroștiințe: Două mecanisme paralele pentru stres: provocare (te energizează) vs amenințare (te distruge)
Oamenii trăiesc experiența stresului fie ca provocare, fie ca amenințare.
Emoțiile asociate cu provocarea apar atunci când simți că ai suficiente resurse pentru a face față situației. În caz contrar, când simți că situația este prea solicitantă și îți depășește resursele, simți amenințare.
Rolul oxitocinei
În cartea Upside of Stress, Kelly McGonigal vorbește de bonusul la stres puțin cunoscut – oxitocina- eliberat de glanda pituitară ca parte a răspunsului la stres. Producerea de oxitocină te face să cauți sprijin în perioade de stres, să spui cuiva cum te simți, să fii înconjurat de oameni cărora le pasă de tine.
Oxitocina ne motivează să căutăm conexiunea socială. Oxitocina poate induce efecte anti stres cum ar fi reducerea presiunii sangive și a nivelului de cortizol.
Crește pragul la durere, exercită un efect anxiolitic și stimulează mai multe tipuri de interacțiuni sociale pozitive. Mai mult decât atât, ajută la creștere și vindecare.
Dacă te simți stresat, cum poți să te oferi voluntar pentru a-i ajuta pe ceilalți sau să te implici în relații? Acest lucru pare contradictoriu și efectele pozitive ale oxitocinei par greu de activat. Dar prin schimbarea perspectivei despre stres, prin ascultarea impulsului dat de oxitocină și prin angajarea în activități sociale putem culege din stres beneficii pentru sănătate.
McGonigal arată că interconexiunea umană este un mecanism încorporat pentru rezistența la stres. În 2013, niște cercetători de la Universitatea Buffalo au aflat că oamenii stresați care treceau prin obstacole dificile în viață (financiare, relaționale, medicale, carieră) au avut o creștere cu 30% a riscului de a muri, dar oamenii stresați care i-au ajutat pe ceilalți și erau conectați cu alții au avut o creștere de 0%. În concluzie, ajutorarea celorlalți reduce consecințele mortale ale stresului.
Astfel, ni se propune să regândim răspunsul nostru la stres.
Stresul poate fi un semnal biologic de a ne conecta și de a-i susține pe ceilalți.
Stres- Reinterpretează
Așa că atunci când calendarul este arhiplin, inboxul dă pe dinafară și simți acea agitație dăunătoare a stresului, poți folosi aceste date pentru a beneficia de stres. Cum ar fi dacă ai interpreta răspunsul tău de la groază la anticipare? Mai gândește-te odată și alege-ți răspunsul la stres. Corpul tău se turează pentru a face față unei provocări și pentru a-ți mări nivelul de energie. Fii atent și schimbă-ți modul de a gândi:
Inima bate repede? – Te pregătești de acțiune.
Respiri mai repede?- Primești mai mult oxigen în creier.
Sângele se dezlănțuie?- Vasele de sânge se dilate pentru a crește fluxul.
Cu această schimbare de perspectivă, corpul tău poate simți emoții similare cu persoanele care simt bucurie sau curaj. Stresul este o parte din viața noastră de zi cu zi pe care nu o putem ignora, așa că haideți să o folosim în avantajul nostru.
Patty Freedman http://www.6seconds.org/2015/07/22/neuroscience-stress-good/