Vestea proastă pentru noi, pesimiștii, este că cercetările arată că tindem să devenim deprimați mai ușor și suntem așadar mai puțin fericiți pentru perioade mai lungi. Vestea bună e că ne putem schimba mentalitatea și putem deveni optimiști cel puțin o parte din timp.
Optimismul a fost un element-cheie al studiului psihologiei pozitive, al cărei exponent este Martin Seligman. Acesta definește persoana optimistă ca fiind cea care interpretează dificultățile vieții ca fiind:
- temporare;
- specifice unei anumite situații;
- cauzate de unele motive exterioare, nu interioare.
Iată un exemplu. Ești rugat să finalizezi un raport pentru un proiect făcut la serviciu. Ți se dă foarte puțin timp să o faci și nu ai toate informațiile necesare. Reușești să strângi o parte din ele, dar știi că nu stai prea bine. Totuși, mai degraba decât să te chinui, îți explici experiența în următorul mod:
- E ceva temporar: „Nu am făcut o treabă nemaipomenită de data aceasta, dar în mod normal îmi redactez excelent rapoartele și data viitoare o voi face mai bine”.
- E ceva specific: „În general, sunt foarte competent în munca mea; aceasta este o mică scăpare într-un domeniu minor”.
- E ceva determinat din exterior: „Nu a fost nimic greșit în abordarea mea; pur și simplu, nu am fost informat corespunzător”.
Compară aceasta cu modul în care pesimistul se va ocupa de aceeași situație:
- E ceva permanent: „ Este groaznic; se întâmplă de fiecare dată”.
- E ceva general: „În general, munca mea nu a fost bună; acesta este doar un semn pentru cât de slab mă prezint”.
- E ceva determinat din interior: „Este doar vina mea; trebuie să lucrez mai din greu”.
Nu-i greu de ghicit cine părăsește locul de muncă la sfârșitul zilei într-o stare de spirit mai bună.
Pe lângă nuanțarea în culori mai favorabile a evenimentelor nefaste, optimiștii profită de asemenea din plin de evenimentele benefice, explicându-le drept ceva permanent, general și intern (exact opusul modului în care explică evenimentele nefavorabile). De exemplu, dacă un optimist câștigă la tenis, aceasta se întâmplă deoarece el joacă întotdeauna bine, câștigă de obicei și are abilități superioare oponentului său.
Data viitoare când explici un eveniment nefavorabil într-o manieră pesimistă, ia o pauză, scoate o bucată de hârtie și un stilou și încearcă să reinterpretezi împrejurarea folosind stilul explicativ al optimistului. În mod similar, când ceva bun se întâmplă, savurează-l pe cât de mult posibil, examinează cu ce ai contribuit la apariția acestui eveniment și încearcă să înțelegi cum poți folosi această nouă abilitate interpretativă și în alte domenii ale vieții tale.
100 de căi spre fericire, Timothy J. Sharp, editura Trei